"Ce mai faci tu, cel mai iubit dintre pământeni?"

.dialoguri

You laugh because I’m different. I laugh because you’re all the same III

– Văd stele, miros trandafiri, aud corzile cum suspină…
– Iar te scufunzi în melancolii ancestrale?

(mai mult…)


You laugh because I’m different. I laugh because you’re all the same II

–          De ce unii oameni tind să plagieze? Mă rog, să plagieze defapt…nu doar tind…

–          Pentru că, nu au personalitate. Sunt slabi de înger. Simt nevoia să copieze oamenii puternici.

–          Dar de ce, cei inteligenţi nu copiază?

–          Ei doar preiau ceva de la alţii, şi-l combină cu stilul lor. Pentru că sunt şi reuşesc să rămână unici.

–          E o boală să fi unic?

–          Nu, dar cei care nu o au, o consideră astfel. Nefiind în stare să realizeze care sunt veleităţile lor, încearcă să-i copieze pe cei originali, crezând că astfel vor deveni şi ei…dar nu realizează că sunt doar nişte copii ieftine.

–          De ce oamenii râd de cei diferiţi?

–          De prostie. Pentru că, cum zicea şi un vechi clişeu „cu proştii să nu te pui, că nu ieşi la liman”.

–          Adică?

–          Au mintea odihnită.

–          Şi de ce râd?

–          Pentru că sunt incapabili să facă ceva constructiv. Şi cum orizonturile lor sunt destul de mici, râd de lucrurile pe care nu le pot înţelege. Bineînţeles că nu toţi sunt la fel…unii îşi acceptă condiţia şi-i privesc cu respect pe cei care au ceva în cap.

–          Eh…e atât de grav să citeşti?

–          Nu. Înveţi lucruri, te dezvolţi, îţi formezi personalitatea. Te descoperi pe tine însuţi şi lucrurile care te înconjoară.

–          Atunci? De ce e aşa de amuzant când unii văd că citeşti o carte de care n-au auzit în viaţa lor?

–          Din acelaşi motiv pe care l-am precizat anterior. Sunt prea limitaţi. Ei cred că e „cool” să îţi iroseşti viaţa cu lucruri frivole.

–          Mda…dar totuşi…e dureros…să te simţi atât de neapreciat…

–          Trebuie să-i bagi în seamă? Lasă-i în prostia lor. Ei pierd, nu tu. Tu vei avea şansa să te realizezi în viaţă, în timp ce ei vor sta la coada vacilor.

–          Proştii sunt norocoşi…

–          Dar şi norocul se termină, o dată şi o dată.

–          Mai are sens să merg la şcoală? Să studiez?

–          Normal. Pentru că, învăţătura e singurul lucru pe care nimeni nu ţi-l poate lua.

–          Mda…poate. Dar…îs multe sacrificii.

–          „Per aspera ad astra”. Nimeni n-a zis că viaţa e uşoară şi lipsită de sacrificii.

–          Dar toţi râd de mine că sunt diferit…

–          TU ar trebui să râzi de ei, căci sunt toţi la fel.

–          “You were born an original, don’t die a copy.”

–          Exact.